Friedrich Nietzsche, (născut la 15 octombrie 1844, Röcken, Saxonia, Prusia (Germania) - decedat la 25 august 1900, Weimar), savant clasic german, filozof și critic de cultură, care a devenit unul dintre cei mai influenți gânditori moderni. Încercările sale de a demasca motivele care stau la baza religiei tradiționale occidentale, a moralității și filozofiei au afectat profund generațiile de teologi, filosofi, psihologi, poeți, romancieri și dramaturgii. El a gândit prin consecințele triumfului secularismului Iluminismului, exprimat în observația lui „Dumnezeu este mort”, într-un mod care a influențat mulți dintre cei mai celebri intelectuali ai Europei după moartea sa. Deși era un dușman aprins al naționalismului, al antisemitismului și al politicii de putere, numele său a fost ulterior invocat de fasciști pentru a avansa chiar lucrurile pe care le-a detestat.
Thus Spake Zarathustra, tradusă în limba română ca Așa grăit-a Zarathustra este un tratat al filosofului Friedrich Nietzsche, scris în patru părți și publicat în limba germană între 1883 și 1885.
Lucrarea este incompletă, conform planului inițial al lui Nietzsche, dar este prima declarație amănunțită a filozofiei mature a lui Nietzsche și reprezintă o adevărată capodoperă a carierei sale. A primit puțină atenție în timpul vieții sale, dar a căpătat o recunoaștere colosală după moartea autorului, influența sa a fost considerabilă atât în arte, cât și în filozofie.
Scris sub forma unei narațiuni în proză, volumul oferă filozofia autorului său prin vocea lui Zarathustra (bazat pe figura profetul persan Zoroaster), care după ani de meditație a coborât de pe un munte pentru a-și oferi înțelepciunea lumii. Aceasta este lucrarea celebră în care Nietzsche și-a făcut faimoasa afirmație că „Dumnezeu este mort” și în care a prezentat unele dintre cele mai influente și cunoscute dei ale filozofiei sale, inclusiv cele ale Übermensch („supraomul”) și „voința de putere”.
Deși aceasta este în esență o operă de filozofie, este și o capodoperă a literaturii. Cartea este o combinație de proză și poezie, incluzând epigramele, dithiramele și parodiile, precum și secțiuni ale poeziei pure.
Textul original conține o mulțime de jocuri de cuvinte. Un exemplu în acest sens este utilizarea cuvintelor care încep über („peste” sau „deasupra”) și unter („jos” sau „de jos”), adesea împerecheate pentru a sublinia contrastul, ceea ce nu este întotdeauna posibil să fie tradus cu exactitate. Un exemplu reprezentativ este Übermensch (overman sau superman tradus în limba engleză).
Acest Übermensch este descris ca omul superior ideal al viitorului care ar putea să se ridice deasupra moralei creștine convenționale pentru a-și crea și a-și impune propriile valori.
În timp ce Nietzsche aduce la lumină numeroase idei în carte, câteva teme recurente ies în evidență. Übermensch, un individ stăpânit de sine care și-a atins puterea deplină, este o idee aproape omniprezentă în carte. Omul ca rasă este doar o punte de legătură între animale și acest Om superior.
Un alt concept regăsit în carte poartă numele de "Eternal recurrence" și susține posibilitatea ca toate evenimentele din viața cuiva să se întâmple din nou și din nou, la infinit. Îmbrățișarea ororilor și plăcerilor vieții deopotrivă arată o deferentă și acceptarea soartei, sau a Amor Fati.
O temă bine cunoscută din filosofia lui Nietzsche poartă numele de "Voința de putere" ("will to power") și este componenta fundamentală a identității umane. Filosoful susține că tot ceea ce facem este o expresie a voinței de putere. Voința de putere este o analiză psihologică a tuturor acțiunilor umane și este accentuată prin învingerea de sine și îmbunătățirea de sine. Contrastată cu trăirea pentru procreare, plăcere sau fericire, voința de putere este rezumatul întregii lupte a omului împotriva mediului său înconjurător, precum și motivul său de a trăi în el.
Cartea abundă în critici asupra creștinismului, criticile sunt în special îndreptate spre valorile creștine ale binelui și răului și credința într-o viață ulterioară. Baza criticii sale asupra creștinismului stă în risipirea vieții noastre pământești în căutarea unei vieți perfecte de după moarte, care poate că nici nu există în lipsa unor dovezi concrete. Această viziune empiristă (negarea vieții ulterioare) nu este examinată pe deplin într-un argument rațional din text, ci luată ca un fapt simplu în stilul de scriere aforistică al lui Nietzsche.
Thus Spake Zarathustra este o adevărată capodoperă a filosofiei lui Friedrich Nietzsche.
Criticul Harold Bloom a numit cartea "un dezastru superb" și "ilizibil" ("a gorgeous disaster" and "unreadable").
Alți critici au sugerat că stilul lui Nietzsche este intenționat ironic pentru o mare parte din carte. Această ironie se referă la un conflict intern al lui Nietzsche: el ura liderii religioși, dar se percepe pe sine ca cel puțin oarecum asemănător cu unul.
Cartea se află doar la un click distanță de tine. Descoperă filosofia lui Nietzsche cu un click aici!
De asemenea, cartea este disponibilă și în librăriile noastre din București!
Vă așteptăm în vizită! :)
Comentarii
Trimiteți un comentariu