Legaturi 03: Don Quixote -> Quark


Cervantes - "Don Quixote"; Wordsworth Classics, paperback, 942 pag. Pret Antic ExLibris: 9.99 lei. Comanda din magazinul online!

"Don Quixote", este titlul mai scurt si mai cunoscut al cartii lui Miguel de Cervantes Saavedra (1547 - 1616), in spaniola originalul fiind "El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha". Cartea a fost publicata initial in doua parti, prima in 1605, a doua in 1615.

Pentru anul 1615 trebuie mentionat ca un alt iberic, Manuel Dias (1574 - 1659), un misionar iezuit portughez a introdus in China telescopul, prin manualul sau de astronomie "Tian Wen Lüe (Explicatio Sphaerae Coelestis), studiat si republicat apoi pana in secolul XIX"

Revenim la "Don Quixote", cartea in care personajul ei principal citeste alte carti. Personajul, Alonso Quixano, incearca sa reproduca realitatile din carti in propria realitate, chiar daca acest lucru presupune o lupta cu urasi proveniti din mori de vant. Si, dupa trezirea dintr-un somn simbolic, personajul isi pune intrebari despre posibilitatea de a constientiza ca exista ca o entitate despre care se scrie. Intre trecutul plasmuit din fapte cavaleresti, prezentul incert al pozitiei de personaj, si viitorul lui ca om, Alonso Quixano alege sa renunte la vechile ambitii si, fiind pe moarte, sa isi dicteze testamentul.

"Don Quixote" este o aventura in nihilism si anarhie, gloria efemera si fantezia fiind preferate lumii reale care include iminenta mortii, cartea fiind astfel "primul roman modern" (Harold Bloom pentru The Guardian, in articolul "The Knight in The Mirror", 2003).

Cervantes a fost contemporan cu Shakespeare. Cei doi oameni care au avut cea mai mare contributie la literatura europeana de dupa Dante au murit la o zi unul de altul (22, respectiv 23 aprilie 1616). La Cervantes si Shakespeare cred ca s-ar putea ajunge pe parcusul fiecarui articol din seria "Legaturi" ce va urma, dar nu voi face asta (cel putin, nu de fiecare data).

Un oarecare drum/ Pan' la Shakespeare acum (hmm): exista o teorie care il propune pe Francis Bacon (1561 - 1626) ca autor al scrierilor lui Shakespeare. Aceasta teorie este, bineinteles, refuzata la nivel academic. Sustinatorii, numiti Baconieni, reusesc sa vada totusi indicii ascunse criptografic in cartile autorilor contemporani lui Bacon si Shakespeare, autori care ar fi stiut despre adevarata apartenenta a textelor in cauza. Deloc surprinzator, toate concluziile lor arata ca Bacon este de fapt autorul. James Phinney Baxter in "The Authorship of the Shakespeare Works" (1917), afirma ca in "Coriolanus", publicat in 1623, exista pasaje care descriu elemente de circulatie a sangelui in organism conform unei teorii cunoscute de Francis Bacon prin intermediul doctorului William Harvey (1578 - 1657) (primul care a studiat intensiv sistemul circulator uman si proprietatile sangelui), teorie nefacuta publica decat dupa moartea lui Shakespeare. Un alt indiciu "gasit" de Baconieni este cuvantul "Honorificabilitudinitatibus", folosit de Costard in actul V, scena I din "Love's Labour's Lost" (1598). Cuvantul provine din latina si se poate traduce prin "statutul cuiva de a fi capabil sa obtina respect, integritate". In "Bacon Cryptograms in Shake-speare" din 1905, Isaac Hull Platt descopera in acest cuvant anagrama pentru "Hi ludi, F. Baconis nati, tuiti orbi", care, tradusa in engleza, consta in "These plays, F. Bacon's offspring, are preserved for the world". Amuzant, nu-i asa? Lungul cuvant a fost folosit insa din timpuri medievale. Shakespeare (cel adevarat) l-a cules probabil din "Adagia" (1500) lui Erasmus din Rotterdam (1466 - 1536), culegere de proverbe din limbile latina si greaca, carte foarte populara la acea vreme dupa cum aflam de la Foster Watson in "The English grammar schools to 1660" (1908).

"Honorificabilitudinitatibus" este intalnit si dupa Shakespeare. Stephen Dedalus, alter ego-ul lui James Joyce (1882 - 1941) din "Ulysses" (1922), il foloseste intr-o interpretare proprie a lui "Hamlet". James Joyce este, la randului lui, inspiratie pentru alte persoane. Citind "Finnegans Wake" (1939), Murray Gell-Mann (n. 1929) a remarcat urmatorul pasaj: "Three quarks for Muster Mark!/ Sure he has not got much of a bark/ And sure any he has it's all beside the mark." si a fost atras de cuvantul "quark", cu care a botezat particulele elmentare pe care le studia. Propunerea Modelului Quark i-a adus lui Gell-Mann distinctia cu premiul Nobel pentru fizica in 1969.

Sursa principala a textului: Wikipedia.



Carti pe tema articolului, disponibile la Antic ExLibris:

Miguel de Cervantes - "Don Quixote" (Ed. Wordsworth) (9.99 lei)
William Shakespeare - Complete Works (Ed. Wordsworth) (14.99 lei)
James Joyce - "Ulise" (Ed. Univers) (19.99 lei)
James Joyce - "Ulysses" (Ed. Wordsworth) (9.99 lei)
James Joyce - Complete Novels ("Dubliners" + " A Portrait of the Artist as a Young Man" + "Ulysses" + "Finnegans Wake") (Ed. Wordsworth) (19.99 lei)
Anne Rooney - "The Story Of Physics" (Ed. Arcturus) (19.99 lei)

Comentarii